Poluarea cu praf de la Moldomin afecteaza mii de locuitori

Autoritatile din Romania si Serbia cauta solutii pentru a rezolva problema poluarii cu praf, amestecat cu steril si metale grele provenit de la societatea Moldomin.

Autoritatile din Romania si Serbia se vor intalni in aceasta saptamana pentru a discuta despre problema poluarii cu praf, amestecat cu steril si metale grele (Cupru, Zinc, Mangan, Plumb), de pe iazul de decantare Tausani–Bosneag al societatii Moldomin SA.

Intalnirea vine dupa ce in luna septembrie o intrevedere similara a avut loc la Moldova Noua unde au fost prezenti reprezentanti ai Ministerului Economiei, ai Agentiei pentru Protectia Mediului, ai fostei intreprinderi Miniere, ai Prefecturii si Consiliului Judetean Caras-Severin, dar si oficialitati din Serbia.

S-a decis atunci ca pe 10 noiembrie sa aiba loc o noua intalnire pentru a discuta despre demersurile intreprinse intre timp.

Dupa intalnirea cu reprezentantii administratiei publice din Veliko Gradiste, prefectul judetului Caras-Severin, Octavian Tunea, aprecia ca sarbii sunt mai afectati de poluare decit cetatenii din Clisura: “Cei din Veliko Gradiste sint cei mai afectati de poluarea de la Moldomin. Aici exista si un complex turistic, ce are de suferit din cauza sterilului de cupru“.

Un nou incident a avut loc in perioada de 10 noiembrie si a afectat atit locuitorii din Romania, cit si vecinii de peste granita.

Limitele de poluare, masurate la o distanta de 40 de metri de societate, inregistrau valori de 73 de ori mai mari decit maximele admise.

30 de mii de locuitori, afectati direct de poluarea de la Moldomin

Rezultatele consemnate in buletinele de analize au determinat Garda de Mediu Caras-Severin sa sanctioneze SC Moldomin SA Moldova-Noua cu amenda maxima de 100.000 de lei.

In luna aprilie, un incident similar a atras reactia ministrului mediului de la Belgrad, iar Moldomin a fost amendata cu 60.000 de lei.

Primarul din Moldova Noua, Ion Chisalita a fost in legatura telefonica permanenta cu primarul din Veliko Gradiste, Dragan Milic, dar a contactat si institutiile competente din Romania in speranta ca aceasta problema se va rezolva cit mai curind posibil.

Statisticile prezentate de municipalitatea din Veliko Gradiste, din Serbia, zona grav afectata si cu alte ocazii de aceeasi poluare, arata o crestere semnificativa in ultimii 15 ani a cazurilor de cancer de ficat, rinichi si colon la locuitorii din tara vecina, iar daunele directe produse de praf in tara vecina sint de 4-5 milioane de euro anual, spunea in luna septembrie Marius Olda, reprezentantul Regiunii Pancevo.

In mod direct, in Romania sint afectati 18.000 de locuitori, iar in Serbia 12.500 de locuitori.

In luna aprilie, Ministrul Mediului din tara vecina, Oliver Dulic sustinea, potrivit cotidianului belgradean BLIC, ca a discutat problema si in trecut cu omologul sau roman, fiind asigurat ca o solutie convenabila va fi gasita in urma privatizarii minei.

In replica, ministrul Mediului, Laszlo Borbely a declarat ca nu a fost contactat de domnul Dulic, ca nu stie ca ar exista o problema de poluare la Moldova Noua!

Pe de alta parte, dintr-un comunicat de presa reiese ca ministrul Borbely nu a fost informat referitor la situatia de la Moldova Noua. in comunicat se spune: “A.P.M. Caras-Severin a informat ca in perioada 22-27.04.2011, datorita conditiilor meteorologice nefavorabile (vint puternic), in zona orasului Moldova Noua si pe Clisura Dunarii, a fost antrenat in atmosfera, sub forma de pulberi, steril de pe iazurile de decantare ale S.C. Moldomin S.A. Moldova Noua, nor care se deplaseaza inspre localitatea Moldova Veche si Serbia.

Acest nor de praf a provocat disconfort persoanelor din zona, praful acoperind culturile. (…) Este necesar ca operatorul economic S.C. Moldomin S.A. Moldova Noua sa urgenteze demararea lucrarilor de inchidere si ecologizare sau repornirea activitatii miniere, care va conduce automat la umectarea corpului iazului si stoparea fenomenului de deflatie. (…)

In cursul anului 2010, in urma determinarilor efectuate de APM Caras Severin, la aceasta statie s-au inregistrat 15 depasiri la indicatorul pulberi in suspensie… S-a impus elaborarea documentatiilor in vederea stabilirii obligatiilor de mediu si luarea masurilor tehnice pentru stoparea fenomenului de poluare”.

Formarea norului de steril este favorizata de incetarea functionarii iazului in anul 2006, fapt care a condus la secarea luciului de apa de la suprafata si favorizarea antrenarii sterilului de pe halda (deflatie). Firma desemnata de Ministerul Economiei sa faca ecologizarea iazului Tausani asteapta un verdict in ceea ce priveste atragerea fondurilor europene. Iazul se intinde pe o suprafata de circa 120 de hectare de teren, iar singura solutie ar fi ca peste zona respectiva sa se toarne pamint steril, pe care sa fie plantati arbori. Proiectul insa, ar fi de ordinul milioanelor de lei, iar Ministerul Economiei, intarzie sa ia masuri.

Compania elvetiana Minec va prelua producatorul de cupru Moldomin Moldova Noua

Privatizarea companiei pare sa fie solutia salvatoare. Compania elvetiana Mineco, care mai detine trei exploatari miniere in Serbia si Bosnia, va prelua producatorul de cupru Moldomin Moldova Noua in cadrul uneia dintre cele mai mari tranzactii din sectorul minier romanesc, daca sunt luate in calcul si investitiile asumate de 150 mil. euro.

“Pretul real este compus din valoarea ofertei in urma negocierilor care nu poate fi facuta public inca, preluarea obligatiilor de mediu in valoare de 68 mil. euro pe care in alte conditii ar fi trebuit sa le faca statul si investitii minime pe care noi le-am prevazut la 50 milioane de euro”, a declarat Razvan Zavaleanu, managing partner al RTZ & Partners, lichidatorul Moldomin.

Potrivit prefectului Octavian Tunea, “firma elvetiana este cea care si-a asumat caietul de sarcini, in care exista un capitol special dedicat mediului si care se refera la ecologizarea iazului de decantare de la Bosneac. in ceea ce priveste iazul Tausani, aici urmeaza o activitate intensa de plantare, pe o suprafata de 20 de hectare”.

Moldomin ar de­tine circa 30% din rezervele de cupru ale Romaniei

Cu activitatea sistata, Moldomin a raportat anul trecut, 2010, pierderi de 26 mil. lei si afaceri de doar 1,7 mil. lei.

Compania a acumulat datorii de peste 260 mil. lei in principal catre stat. in urma cu 10 ani, Moldomin avea peste 2.000 de angajati, iar in prezent mai are citeva zeci de salariati.

Dupa inceperea exploatarii la Moldomin vor fi circa 500 de noi locuri de munca, insa cuprul va fi prelucrat de o fabrica din Bor-Serbia, avind in vedere ca in Romania nu exista o asemenea instalatie.

Potrivit specialistilor din industrie, Moldomin ar de­tine circa 30% din rezervele de cupru ale Romaniei, adica in jur de 300 mil. tone de cupru.

Cu toate acestea nu toate rezervele pot fi exploatate, de interes fiind in prin­ci­pal mi­nele de suprafata pentru care Moldomin detine licente de exploatare pentru inca 11- 12 ani.

Tona de cupru a explodat in ultimii doi ani de la 2.700 $ la 10.000 $ din cauza Chinei!

Valoarea rezervelor de cupru ale Romaniei este estimata la 5-10 miliarde de euro la preturile actuale.

Din cupru se fabrica conducte si cabluri. in martie 2011, cand cotatia cuprului a atins un nivel record de 10.000 de do­lari/tona, specialistii estimau ca rezervele de cupru ale Moldomin, care pot fi exploatate, ar putea valora 1 mld. euro, echivalentul a 100.000 de tone de cupru, iar in urma va­lorificarii acestei cantitati s-ar putea obtine un profit de 300-400 mil. euro.

In prezent pretul cuprului cu livrare imediata, de la bursa din Londra, se invirte in jurul nivelului de 8.700 de dolari/tona, dupa ce cotatia a dat inapoi pe fondul te­me­rilor investitorilor privind incetinirea economiei globale, insa se mentine inca peste nivelurile de dinainte de ince­pe­rea crizei.

Stoparea poluarii din Balta Alba se face cu asistatii social

*“Deocamdata nu am facut niciun fel de angajari, dar vom avea nevoie de doi mecanici pentru utilaje”, sustine primarul Ionel Brandusa
Crescatorii de animale din Balta Alba au inceput depozitarea gunoiului de grajd in platformele special amenajate prin derularea proiectului „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti”, finantat de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei.

Potrivit datelor furnizate de primarul comunei, Ionel Brandusa, dupa finalizarea investitiilor si preluarea dotarilor logistice pentru colectarea gunoiului de grajd, crescatorii de animale din comuna au inceput depozitarea gunoiului de grajd in cele trei platforme de preluare a gunoiului situate in satele Amara, Balta Alba si Baile. “Proiectul a fost finalizat si a inceput colectarea gunoiului de la fermieri. In momentul de fata, colectarea gunoiului a inceput sa functioneze binisor. Este adevarat ca la inceput a fost o munca greoaie, dar oamenii au inteles ca aceste platforme nu sunt decat pentru depozitarea gunoiului de grajd, nu si pentru alte tipuri de deseuri. In privinta fortei de munca, ne-am bazat pe beneficiarii Legii 416 (n.r. – beneficiarii de venit minim garantat), la care avem 62 de dosare. Deocamdata nu am facut niciun fel de angajari, dar vom avea nevoie de doi mecanici pentru utilaje”, sustine primarul Ionel Brandusa.

De asemenea, primarul din Balta Alba a explicat ca prin derularea proiectului, gunoiul de grajd provenit din gospodarile localnicilor este transportat pe platformele mari de fermieri cu carutele proprii, unde va urma fermentarea biologica a gunoiului si transformarea sa in ingrasamat organic. Totodata, alesul local ia in calcul ca pe viitor, in cazul marilor fermieri care solicita transportul gunoiului cu utilaje specializate sa se stabileasca o taxa de utilizare a acestor utilaje.

Platforme pentru gospodariile localnicilor

In privinta realizarii investitiilor din proiectul derulat cu fonduri de la Banca Mondiala, potrivit sursei citate cele trei platforme au fost executate de SC Comprif SA Buzau, societate care a castigat licitatia organizata de Ministerul Mediului. Tot prin acest proiect, o parte dintre gospodarile localnicilor au fost dotate cu platforme individuale de depozitare temporara a gunoiului de grajd, valoarea totala a investitiilor la cele trei platforme mari si a platformelor individuale ridicandu-se la circa 3.000.000 lei (30 miliarde lei vechi). Tot in cadrul proiectului in valoare totala de 5.000.000 lei (50 miliarde lei vechi) au mai fost achizitionate doua tractoare, un incarcator frontal (Ifron ), patru remorci, o vidanja si un utilaj de imprastiat gunoiul. In ceea ce priveste numarul efectivelor de animale din comuna buzoiana, potrivit statisticilor administratiei locale crescatorii de animale au circa 1.000 de bovine, 300 de cabaline, 3.300 de ovine si caprine, 1.000 de porci, la care se adauga si circa 30.000 de pasari.
La nivel national, proiectul finantat de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei se deruleaza in 11 localitati, centre de demonstrare tehnica si instruire, iar in final in acest program, va fi oferit echipament tehnic pentru 86 de localitati.

Cat polueaza navele maritime?

Desi guvernele si ecologistii arunca vina pentru incalzirea globala si poluarea atmosferei pe constructorii de masini, realitatea este ca nu se doreste o poza de ansamblu in care companiile aviatice (care nu platesc nicio taxa pe poluare) si navele maritime sunt cei mai mari poluatori.

Minimizarea riscurilor cauzate de poluarea maritima nu mai poate fi negata de guvernele statelor din lumea intreaga, o idee despre marimea impactului sta in emisiile de chimicale, noxe si particule care produc cancer sau astm ale doar 15 dintre cele mai mari vase container din lume care produc poluare cat toate cele aproape 800 de milioane de automobile din intreaga lume.

Un singur vas container de mari dimensiuni poate produce aceeasi cantitate de poluare ca 50 de milioane de automobile la un loc. Pacura, combustibilul folosit in mod curent la vase, emite de aproximativ 2.000 de ori mai multe sulfuri decat un motor diesel de automobil.

Desi in ultimii 15 ani a aparut o noua generatie de vase container intercontinentale, mai eficiente in reducerea costurilor, problema poluarii a ramas. Totusi, lucrurile par a se schimba si in acest domeniu, Nissan prezentand recent transportorul auto Nichio Maru ce este pus in miscare de un motor diesel extrem de curat, nava lunga de 170 de metri avand pe punte mii de metri patrati de panouri fotovoltaice pentru restrangerea dependentei electrice de generatorul termic. Economia anuala este de aproape 15.000 de tone de motorina.

Investitii pentru reducerea poluarii cu nutrienti a apelor si solului din Romania

Ministrul Mediului si Padurilor, Attila Korodi, a participat joi, 26 aprilie 2012, la Covasna, la workshop-ul prevazut in cadrul proiectului „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti derulat de Ministerul Mediului si Padurilor in domeniul reducerii poluarii cu nutrienti a apelor si solului din tara noastra. Proiectul este adresat unui numar de 69 de comune (reprezentand mai multe localitati din Romania) considerate zone vulnerabile la acest tip de poluare. Programul vizeaza pe de-o parte inlocuirea practicilor traditionale agricole cu cele ecologice precum si informarea publicului beneficiar asupra avantajelor de mediu si sanatate pe care implementarea acestor investitii le vor produce.

Referindu-se la stadiul derularii proiectului ministrul Attila KORODI a precizat ca “Pana la aceasta data, in cadrul proiectului „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti” au fost receptionate 14 platforme comunale si 1.128 platforme individuale de colectare a gunoiului de grajd in 9 comune din judetele Arges, Bihor, Buzau, Cluj, Dolj, Iasi, Mures, Timis, Valcea si Cluj. In perioada imediat urmatoare lotul de platforme prevazute in proiect va fi completat cu inca 18. Termenul de finalizare al acestora este 15 iunie 2012. Zonele in care acestea vor fi construite sunt in judetele Olt, Calarasi, Brasov, Mehedinti, Arad, Mures, Satu Mare, Botosani, Galati, Suceava si Iasi. Aici au fost deja livrate echipamentele tehnice: tractoare, remorci, incarcatoare frontale, cisterne si masini de imprastiat gunoi de grajd”.
Proiectul „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti” este finantat de Guvernul Romaniei dintr-un imprumut rambursabil de 50 mil. Euro acordat de Banca Mondiala si un ajutor financiar nerambursabil de 5,5 mil. USD, acordat de Fondul Global de Mediu (GEF). Consiliile judetene si consiliile locale implicate in proiect asigura o cota de cofinantare de pana la 5% din valoarea investitiilor.

Obiectivul general al proiectului il reprezinta acordarea de sprijin Guvernului Romaniei in vederea alinierii la cerintele Directivei Nitratilor a UE prin:
- reducerea deversarilor de nutrienti in corpurile de apa
- promovarea schimbarilor comportamentale la nivel regional
- sprijin pentru intarirea cadrului de reglementare si capacitatii institutionale
“Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a deversarilor de nutrienti in apele ce se varsa in Dunare si Marea Neagra, printr-un management integrat al solului si apelor. Termenul de implementare al proiectului este la finalul anului viitor. Pana atunci vor fi construite 72 de platforme comunale, utile in managementul ecologic al gunoiului de grajd, 12 investitii pentru canalizare si statii de epurare, plantarea de perdele forestiere pe circa 130 de hectare, constructia de platforme individuale de colectare a gunoiului precum si livrarea in fiecare comuna inclusa in proiect de echipamente performante, adaptate noilor investit”, a mai spus ministrul Attila KORODI.

Cel mai adesea, in localitatile rurale, gunoiul de grajd este depozitat in conditii improprii atat la nivelul gospodariilor individuale cat si la nivelul localitatilor, fara a exista nici o masura impotriva scurgerilor si infiltratiilor fractiilor lichide (urina plus ape din precipitatii). Acest fapt afecteaza mediul inconjurator, in special solul si apele subterane sau de suprafata. Mai mult, de cele mai multe ori, gunoiul de grajd este amestecat cu resturi menajere nedegradabile ceea ce face improprie utilizarea pe terenurile agricole. Ca urmare, este necesara aplicarea unui sistem durabil privind gestionarea gunoiului de grajd, ceea ce implica schimbari majore in practicile actuale, in vederea conformarii cu cerintele noilor reglementari nationale si europene.

Nitratii au efecte grave si, uneori, chiar ireversibile asupra omului
Potrivit normelor in vigoare, din cauza potentialului nociv pe care il reprezinta, nitratii au fost inclusi in categoria substantelor toxice din apa potabila. Limita sanitara maxima admisa pentru nitrati in apa potabila este de 50 mg/litru, la fel ca in Uniunea Europeana.

Titi Secara, Garda de Mediu: nu e poluare, e "miros fin, de abator"

Mirosul greu ii chinuie pe locuitorii din cartierul Gheraiesti, judetul Bacau. Oamenii se plang ca aerul e irespirabil din cauza abatorului, iar sanatatea le e afectata. Comisarii de mediu sustin ca nu sunt nereguli si ca mirosul e normal pentru acea zona.

Cum polueaza statia de asfaltare a SC Domeniul Public Turda SA

Un cititor al TurdaNews ne-a transmis o sesizare privind modul in care statia de preparare a asfaltului, care apartine de SC Domeniul Public Turda SA si care este situata pe strada Mihai Viteazu, polueaza atmosfera.

In imaginile transmise de cititorul nostru se vede cum zona este invadata de un fum dens care provine de la statia de asfaltare.

“Va rog sa incercati sa obtineti un punct de vedere din partea RADP. Au aviz de mediu? Sigur nu. Din cate stiu eu, Turda este singurul oras care permite functionarea unei statii de asfalt in interiorul localitatii, acest fapt nu le permite sa obtina autorizatie de mediu, dar pe ei nu-i intereseaza acest lucru. Statia de asfalt emana un miros puternic da cauciuc ars, fum negru inecacios si un zgomot infernal. Locuitorii din zona nu mai suportam, eu personal ma duc cu filmarile la Ministerul Mediului, in perioada asta port un dialog cu cineva din Corpul de control, dar as vrea ca si dvs sa faceti ceva daca va sta in putere”, ne-a transmis cititorul nostru.

Pe aceasta cale, solicitam un punct de vedere oficial din partea SC Domeniul Public Turda SA.

Un tanar a pledat in pielea goala pentru stoparea poluarii si a traficului sufocant in Bucuresti

UPDATE 4: Studentul, care a protestat gol, astazi, pe o macara a santierului de la Teatrul National Bucuresti, a fost internat, pentru trei zile, in Spitalul Clinic de Psihiatrie Alexandru Obregia, dupa ce medicii l-au consultat, potrivit purtatorul de cuvant al Politie Capitaleii, Alexandru Nicolae, conform Mediafax.

UPDATE 3: Protestarul, care este student la Arhitectura, a coborat in urma cu cateva minute, de pe macaraua santierului din fata Teatrului National, conform Mediafax.

Tanarul a pledat pentru stoparea poluarii si a traficului sufocant in Bucuresti.

Dupa ce un negociator al Politiei Capitalei a avut o discutie cu el, apoi politistii Sectiei 1 au identificat un prieten al protestatarului cu care a si dialogat, tanarul a decis sa-i puna pantalonii si sa coboare. Pe piept, el si-a pictat semnul pacii.

Tanarul risca o contraventie pentru protestul sau inedit.

UPDATE 2: Barbatul a intrat in direct la B1 TV si a inceput sa cante, acesta fiind mesajul lui pentru telespectatori, conform b1.ro .

In urma cu cateva momente, protestatarul anunta ca se pregateste sa coboare. De altfel, el s-a si imbracat.

UPDATE 1: Un negociator al Politiei Capitalei se afla la locul protestului inedit, unde sunt si pompierii cu o o autospeciala, utilizata la interventii la mare inaltime. Autoritatile incearca sa-l convinga pe protestatar sa renunte la a manifesta, mai ales ca el se penduleaza dintr-o parte in alta, potrivit Mediafax.

Tanarul, care si-a ales o forma de protest inedita, ameninta ca se va arunca, el pledand impotriva masinilor, in acest sens afisand si un banner cu acest mesaj.

Paralel, Politia face investigatii pentru a se stabili cum barbatul a ajuns pe santierul Teatrului National din Capitala, la care se fac lucrari de reabilitare si renovare.

Zeci de persoane aflate ieri in centrul Capitalei s-au oprit ieri in fata Teatrului National pentru a urmari protestul inedit al unui tinar. Acesta s-a cocotat pe macaraua din fata teatrului aflat in renovare si a amplasat pe aceasta un banner care promoveaza mersul pe jos, cu bicicleta sau, de ce nu, calare. Potrivit unui mesaj sosit pe adresa redactiei, mesajul protestatarului este: ”Inapoi la origini. Stop masinilor. Liber pentru natura, copii, animale”. Barbatul promite ca va petrece cateva zile pe macara, pentru a-si face cunoscut mesajul.

Martori oculari spun ca barbatul si-a dus protestul chiar mai departe, renuntand si la imbracaminte.

Ciuperca miraculoasa capabila sa ne scape de muntii din poliuretan

Omenirea risca sa fie sufocata de adevaratii munti din poliuretan, pe care chiar ea le produce, ca deseuri. Toate sunt considerate materiale fara posibilitati de biodegradare, agresive fata de mediu.

Cercetatorii n-au alta solutie, decat stocarea lor in conditii care sa polueze cat mai putin spatiul si conditiile noastre de viata. Dar, continuand astfel este de prevazut ca, intr-un viitor, Terra nu va mai dispune de spatii pentru asemenea depozite, fara sa pericliteze grav mediul inconjurator, scrie ziare.com.

Desi se cunoaste de multa vreme ca exista microorgaisme anaerobice pentru care poliuretanul poate constitui o hrana, ideea folosirii lor pe scara mare parea todeauna prea indrazneata pentru a putea fi luata in considerare, informeaza Factroom.

Cercetari mai recente arata insa ca ciuperca pestalotiopsis microspora, descoperita in mari cantitati in jungla Americii de Sud, este capabila sa consume volume uriase de poliuretan, chiar si in spatii lipsite de oxigen, intrucat, asa cum aratam, are calitati anaerobice.

Observatia nu este lipsita de interes: ea sugereaza ca deseurile de poliuretan care invadeaza multe zone ale lumii, pot fi ingropate la adancimi mari in respectivele zone, unde ciuperca, fara sa aiba nevoie de aer, le va consuma ca hrana debarasandu-ne de povara acestor deseuri.

Calea de urmat in prezent este elaborarea unor studii privind modul in care urmeaza a fi transportate si ingropate deseurile in zonele unde abunda ciuperca, asigurarea conditiilor pentru ca ciuperca sa actioneze corect si, nu in ultimul rand, asigurarea transportului cantitatilor de deseuri la locul unde le va consuma ciuperca.

Poate ca aceasta este partea cea mai complicata a problemei, intrucat nu se stie impactul pe care l-ar avea asupra mediului eventuala transplantare a ciupercii insasi in diferitele zone de interes, unde avem depozitat deja poliuretanul.

Este mult mai sigur ca deseurile sa fie transportate din Europa, America de Nord, Asia, Australia, Africa, in jungla Amazoanelor si ingropate acolo la adancimi care abia urmeaza sa fie studiate.

Efectul Chevron: Romanii sunt mai preocupati de nivelul de poluare decat de salarii

71% dintre romani considera ca tara se indreapta intr-o directie gresita, iar 22% intr-o directie buna, conform ultimului sondaj national efectuat de Compania de Cercetare Sociologica si Branding (CCSB). 7% nu se pronunta.

Cea mai importanta preocupare a romanilor este pretul alimentelor, 90% dintre cei intervievati considerand ca sunt afectati de aceasta problema intr-o mare masura. Urmeaza nivelul TV (89%), pretul energiei (87%), coruptia in institutiile publice si nivelul altor taxe si impozite (82%).
Efectul constientizarii problemelor generate de posibilitatea exploatarii gazelor de sist si a aurului de la Rosia Montana si-a spus cuvantul, romanii declarandu-se intr-o proportie mai mare preocupati de problemele de mediu (69%), decat de lipsa locurilor de munca (68%), accesul la serviciile de sanatate publica (64%), nivelul salariului (63%), siguranta locurilor de munca (54%), nivelul pensiei (51%). Iar aceste cifre se consemnau in martie, inainte ca Guvernul sa semneze concesiunea de noi perimetre in vederea exploatarii gazelor de sist, catre compania americana Chevron.
42% dintre romani se considera saraci, 46% nu se vad nici bogati, nici saraci, iar 9% admit ca sunt bogati financiar.
In privinta afinitatilor politice, impartirea este perfect echilibrata. 43% prefera centrul, 16% stanga, 16% dreapta. 25% nu au o ideologie.
Pompierii, Biserica si Armata raman in topul increderii romanilor, cu 95%, respectiv 79% si 77% avand foarte multa sau destul de multa incredere in aceste institutii. Totusi, daca increderea in Pompieri si Biserica a ramas stabila in ultimii 3 ani, increderea in Armata a scazut cu procente, ceea ce reprezinta un indiciu al politicilor din domeniu in mandatul Gabriel Oprea.
Primariile ocupa pozitia a patra, cu 57% dintre respondenti avand incredere in alesii locali, ceea ce indica sanse ridicate de realegere pentru o buna parte dintre acestia.
FMI, Justitia, sindicatele, Presedintia, Guvernul, Parlamentul si Partidele Politice ocupa ultimele locuri in topul increderii romanilor.
In privinta notorietatii politicienilor nu sunt noutati si surprize – poate doar faptul ca liderul actual al UDMR, Kelemen Hunor se bucura de o mai mare popularitate decat Laszlo Tokes, declansatorul Revolutiei din decembrie 1989, europarlamentar si candidat la Presedintia Ungariei.
Topul increderii in politicieni este dominat de Sorin Oprescu, cu 42%, urmat de Crin Antonescu si Victor Ponta (33%), Mihai Razvan Ungureanu (29%), Calin Popescu Tariceanu (23%). Traian Basescu si Elena Udrea au adunat 10% incredere, iar Emil Boc un procent mai putin, in timp ce Dan Diaconescu e la 15%.
Doar 3% dintre respondenti s-au declarat foarte multumiti de activitatea presedintelui Basescu, iar 14% au spsu ca sunt multumiti. Prin contrast, 58% sunt foarte nemultumiti, iar 24% destul de nemultumiti. Pe de alta parte, doar 67% considera ca suspendarea lui Traian Basescu in 2007 ar fi fost benefica. 83% sustin ca anuntul majorarii salariilor este facut in scop electoral, avand in vedere apropierea alegerilor.
Interesante sunt raspunsurile la intrebarea „Credeti ca premierul MRU este omul lui Basescu?”. Doar 44% sunt convinsi ca asa stau lucrurile, iar 15% sunt oarecum de acord. Asta poate explica si avansul rapid al lui Ungureanu in topul increderii in politicieni.
Cota unica de impozitare este foarte nepopulara, 74% dintre cei intervievati sustinand revenirea la impozitarea progresiva.
74% dintre romani se declara interesati de alegeri, iar 54% sustin ca ar merge la vot, daca alegerile ar fi „acum”. In privinta distributiei voturilor importante nu sunt variatii fata de cifrele cunoscute: 59% USL, 15% PP-DD, 13% PDL, 4% PRM, 3% UDMR. Ecologistii au urcat la 2%, dublu fata de cat ar aduna UNPR – fiasco total pentru partidul lui Oprea.
Care sunt site-urile de internet preferate de romani? Youtube – 33%, Facebook – 28%, site-uri de stiri – 28%. In medie, utilizatorii de internet petrec aproape 2 ore pe Facebook si aproape o ora si jumatate pe Youtube!
Sondajul CCSB a fost realizat intre 15 si 20 martie, pe un esantion de 1.004 persoane, avand o eroare maxima de +/- 3,1%.

Cel mai bine o demonstreaza cazul orasului rus Norilsk. Situat in nordul Siberiei, acesta este unul dintre orasele cele mai bogate in minereuri din lume, compania Norilsk Nickel extragand de acolo in principal nichel, paladiu si cupru. Pentru primele doua este cel mai mare producator mondial, in timp ce pentru cupru este intre primii zece producatori la nivel mondial.

Orasul a facut initial parte din Gulag, sistemul de tabere de munca fortata al Uniunii Sovietice, fiind infiintat oficial in 1935. Ulterior, a fost transformat intr-un oras in toata regula, care are in prezent 134.000 de locuitori. Majoritatea acestora sunt angajati, la fel ca si cei dinaintea lor, la compania care exploateaza depozitele de metale din zona.

Salariul mediu in cadrul Norilsk Nickel era in 2010 de 48.800 de ruble pe luna, echivalentul a peste 1.600 de dolari la cotatia din prezent, cu mult peste salariile obisnuite din Rusia.
Interesul pentru protectia mediului a fost de-a lungul timpului destul de redus, rezultatul fiind ca in prezent orasul este unul dintre cele mai poluate 10 din lume. Potrivit unor estimari, 1% din emisiile de dioxid de sulf la nivel mondial vin de la Norilsk. Printre efectele poluarii generate de exploatarea si procesarea resurselor naturale se numara ploile acide si smog-ul.

Aerul de deasupra orasului contine cantitati mari de izotopi radioactivi ca Strontiu-90 si Cesiu-137, si mai ales de metale precum nichel, cupru, cobalt, plumb si seleniu. In afara de acestea, din procesele chimice de extractie si de prelucrare a minereului rezulta gaze toxice cum ar fi azot, mono si di-oxid de carbon, dioxid de sulf si fenoli.

Institutul Blacksmith, cel care a plasat Norilsk in topul celor mai poluate 10 orase din lume, estimeaza ca in fiecare an ajung in aer 4 milioane de tone de cadmiu, cupru, plumb, nichel, arsenic, seleniu si zinc.

Acelasi Blacksmith Institute a supranumit in anul 2007 Norilsk ”Orasul Groazei” (City of Horror).

Poluarea a atins un asemenea nivel, incat a devenit rentabila chiar si exploatarea solului, deoarece in acesta s-au acumulat concentratii mari de platina si paladiu, eliberate mai intai in aer si depuse ulterior pe suprafata pamantului.

Speranta de viata cu 10 ani mai mica

Din cauza inhalarii tuturor acestor substante, locuitorii orasului siberian au o speranta de viata cu 10 ani mai mica decat media din Rusia, iar 15% din decesele in randul copiilor au drept cauza complicatiile respiratorii.

Potrivit CNN, pe o raza de 48 de kilometri in jurul fabricii de procesare a nichelului ”Nadezhda” nu exista nici macar un singur copac viu. Poluarea generata de aceasta si de celelalte obiective industriale din zona afecteaza inclusiv Finlanda si Alaska.

Norilsk Nickel a acceptat in cele din urma responsabilitatea pentru rezultatele activitatii sale. Pentru perioada 2015-2020 se asteapta sa reduca emisiile de dioxid de sulf cu aproximativ doua treimi, insa nu poate garanta nimic deocamdata deoarece tehnologia necesara este inca in dezvoltare.