“Sursele agricole din care provine poluarea cu nutrienţi sunt constituite în principal din dejecţiile animale şi apele uzate tratate necorespunzător din sectorul zootehnic, gunoiul de grajd depozitat direct pe sol, latrinele neizolate faţă de sol şi deşeurile organice rezultate din activităţile specifice mediului rural”, a declarat, miercuri, directorul DAP Iaşi, Corneliu Creţu.

Potrivit acestuia, în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad vor fi monitorizate zone din comunele Miroslava, Cotnari, Deleni, Grajduri, Mădârjac,Voineşti, Mironeasa, Scânteia, Mirceşti şi Tătăruşi (judeţul Iaşi), Ştefăneşti (judeţul Botoşani), Fundeni şi Schela (judeţul Galaţi).

Reprezentanţii DAP Iaşi afirmă că zonele din aceste localităţi au fost declarate vulnerabile din cauza riscului de suprapunere a surselor de nutrienţi proveniţi din activităţile agricole precum creşterea animalelor şi cultivarea solului.

“Nutrienţii ajunşi în organismul uman pot crea grave probleme de sănătate şi afectează în special sugarii şi gravidele, prin consumul apei contaminate. Alte efecte negative ale nutrienţilor sunt contaminarea fântânilor domestice, ‘înflorirea’ masivă a algelor din lacurile naturale şi artificiale precum şi scăderea semnificativă a biodiversităţii acvatice”, au adăugat reprezentanţii DAP.

Proiectul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, care vizează reducerea poluării cu nitraţi, fosfor, îngrăşăminte chimice sau organice, se desfăşoară în zece bazine hidrografice - Banat, Crişuri, Someş-Tisa, Siret, Prut, Olt, Jiu, Argeş-Vidra, Buzău-Ialomiţa, Dobrogea-litoral - din 11 judeţe.

Valoarea proiectului este de 60 milioane euro şi este finanţat de Guvern printr-un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Obiectivele generale ale proiectului sunt realizarea unor platfome pentru colectarea gunoiului de graj şi a gunoiului menajer, lucrări de reabilitarea a păşunilor, plantarea de perdele vegetative pentru protecţia cursurilor de apă, reabilitarea sau extinderea sistemelor de canalizare şi tratare a apelor uzate în zone în care poluarea este iminentă şi promovarea aplicării Codului de bune practici agricole.

Sursa: NewsIn

ape uzate, contaminarea apei, dejectii de animale, directia apelor prut, gunoi de grajd, nutrienti, poluarea apelor

Astfel, GES ofera o solutie organica performanta pentru absorbtia scurgerilor de ulei si a altor substante potential nefaste mediului. NatureSorb™ este un absorbant de hidrocarburi fabricat din muschiul de balta numit Coada-mâtei-de-balta (Sphagnum), o turba deshidratata a carei proprietati absorbante se datoreaza structurii sale celulare ce asigura o considerabila capilaritate si retentie a substantelor non-apoase. Din momentul in care hidrocarburile sunt incapsulate in celule, biodegradarea lor este accelerata datorita acidului organic ce constituie humusul (acid humic) aflat in turba. In plus, datorita retinerii produsului odata ingerat, costurile de curatare – asanare devin interesante. Astfel, in calculul pretului real al curatarii, nu trebuie inclus doar pretul sacului de produs, ci si procentul de absorbtie, costurile legate de manopera si de eliminarea produsului. In acest sens, un kilogram de NatureSorb absoarbe pana la 8 litri de ulei, iar puterea de curatate echivaleaza cu15 kilograme de argila. Alte folosinte ale acestui produs : remedierea solurilor poluate, filtrarea apei, ionizarea metalelor grele, eliminarea tuturor derivatelor de hidrocarburi sau de produse chimice inclusiv a solventilor si a altor substante volatile, impiedica scurgerile de vapori.

Din punct de vedere al sanatatii, nu contine siliciu, este neutru si nu provoaca interactiuni periculoase cu alte produse chimice.

Fiind un produs hidrofob, NatureSorb poate fi utilizat la suprafata apei sau cand ploua, fiind un foarte bun produs de curatare a scurgerilor accidentale (in jurul platformelor petroliere, in caz de accident rutier, etc).

Sursa : Actu-Environnement.com - 20/04/2009

deversari petrol, poluar etitei, poluare petrol, poluarfea cu hodrocarburi

Salvarea pădurilor tropicale – găleată cu găleată

1 m² de suprafaţă vopsită = 1 m² de pădure salvată

Defrişarea plămânului verde al Pământului la nivel global serveşte unei serii întregi de interese economice. Pe lângă exploatarea directă a masei lemnoase, pădurile „trebuie” să dispară pentru a se obţine suprafeţe de păşuni necesare turmelor uriaşe de vite, care la rândul lor produc gaz de metan, o substanţă care poluează atmosfera terestră. Mai mult, în depresiunea ecuatorială, în spaţiul de trai al indienilor Awa pădurea tropicală este periclitată şi de faptul că zăcămintele locale de aur sunt accesibile în scopuri industriale.

Asociaţia „Salvaţi pădurile tropicale” cu sediul în Hamburg, se ocupă printre altele de un proiect desfăşurat în Ecuador, în cadrul căruia se cumpără băştinaşilor Awa terenuri forestiere în scopul de a le asigura un trai tradiţional prospectiv în propria lor patrie.
Informaţii suplimentare veţi putea obţine direct de la Asociaţie:

www.regenwald.org

Noi, cei de la KREIDEZEIT am remarcat acest proiect, odată cu vizionarea filmului documentar intitulat „Noi hrănim lumea”.
Iată o afirmaţie impresionantă din film, care ni s-a întipărit adânc în minte:

1 hectar de pădure tropicală costă doar 70 Euro !!!
1 hectar = 10.000 m² = cca. 1 cent/m².

Şi aşa am ajuns la următoarea idee:
O găleată de 10 litri de vopsea de var Kreidezeit- una dintre cele mai apreciate vopsele de var din gama noastră de produse – este suficientă pentru a acoperi o suprafaţă de 45 m². Cu o donaţie de 45 cenţi pe găleată, poate fi deci salvată o suprafaţă de 45 m² de pădure tropicală.

Pe scurt, acesta înseamnă că:

1 m² de suprafaţă vopsită = 1 m² de pădure tropicală salvată.

In Romania, donaţiile de 45 cenţi pe găleată de 10 litri, vor fi incluse in preţul actual (deci, fără majorare de pret) al produsului, suma urmând să fie virată în totalitate în contul asociaţiei.
Kreidezeit, producator vopsele ecologice
*D-l Ziesemann, fondatorul Kreidezeit

Procesul de cumpărare a terenurilor se va desfăşura cu ajutorul notarilor locali din Ecuador, iar parcelele de pământ vor fi înregistrate în cartea funciară, dreptul de proprietate revenind indienilor Awa, cu clauza de a nu fi revândute în viitor. Astfel pământul va constitui definitiv proprietatea indienilor.

Băştinaşii Awa sunt căliţi deja de lupta pentru supravieţuire, şi s-au împotrivit de multe ori cu succes şi prin variate metode intervenţiilor industriei în teritoriul lor.
vopsea ecologica, vopsea de var

Kreidezeit Naturfarben GmbH este un producator german de vopsele si materiale de constructii ecologice. Kreidezeit a fost infiintata acum 20 ani, astazi fiind unul dintre cei mai recunoscuti producatori de vopsele eco din Europa. Este prezenta si in Japonia, Canada, Rusia, Australia.

Sursa: Naturalpaint.ro

Produsele Kreidezeit sunt prezente pe piata romana din anul 2005, prin firma Naturalpaint SRL.

salvarea padurilor tropicale, vopsea ecologica

I. PROGRAM DE CERCETARE ECOROM-IMAS

• Lansat în anul 2007

• Februarie-Martie 2009
  • Faza A: interviuri la domiciliul respondentului; populaţia în vârstă de15-60 ani cu rezidenţa în apropierea punctelor de colectare situate în Buhuşi, Baia Mare, Piatra Neamţ, Suceava, Râmnicu Vâlcea, Focşani, Bucureşti (10 interviuri / punct; 300 interviuri)

• • Faza B: înterviuri în apropierea punctului de colectare; 14 puncte de colectare selectate aleatoriu) (35 de interviuri / punct; 490 interviuri)

• • Faza C: măsurarea cantităţii de deşeuri de ambalaje generate de gospodăriile cu 1-4 membrii în Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti (110 interviuri)

• • Faza D-proiect:
    • măsurarea atitudinii administraţiei publice locale şi a partenerilor locali din domeniul serviciilor de salubritate şi reciclare a ambalajelor
    • măsurarea deşeurilor de ambalaje produse de HORECA.

Nivel de informare privind colectarea selectivă

Informare lege privind colectarea selectivă

II. NIVELUL DE INFORMARE (ÎN GOSPODĂRII)

Subiectul colectării selective are o penetrare maximă la punctele selectate

Majoritatea persoanelor intervievate nu ştie că există reglementari pentru colectarea selectivă

Cunoaştere privind existenţa unui punct de colectare selectivă

III. COMPORTAMENT DE COLECTARE SELECTIVĂ

Procentul persoanelor care au permis operatorului să verifice modul de colectare

Frecvenţa separării deşeurilor de ambalaje

Frecvenţa separării deşeurilor de ambalaje în funcţie de etapele de colectare

Toate etapele intotdeauna (consistent):

Gospodării: 46%

Punct: 60%

Toate etapele uneori sau întotdeauna (inconsistent) Gospodării: 74%

Punct: 94%

Toate etapele uneori (consistent)

Gospodării: 11%

Punct: 18%

Niciodata nicio etapa (consistent)

Gospodării: 13%

Punct: 4%

III. COMPORTAMENT DE COLECTARE SELECTIVĂ

Gospodării: bază 280

Punct:: bază 434

IV. PERCEPŢII PRIVIND EFORTUL DEPUS PENTRU
COLECTAREA SELECTIVĂ

Percepţii privind efortul asociat colectării selective

gospodării

la punct

• mai mult de jumatate din populaţia intervievată consideră că a colecta selectiv nu presupune niciun efort
• ponderea persoanelor care asociază un nivel de efort mare sau foarte mare colectării selective este sub de 3-4%

V. DEŞEURI DE AMBALAJE COLECTATE SEPARAT

Colectează separat de obicei-gospodării-autoevaluare

Colecta separat la momentul interviului - observaţia operatorului în gospodărie

Număr mediu de ambalaje de PET = 6.29 ambalaje

Număr mediu de ambalaje din sticlă = 0.76 ambalaje

Baza=204

Baza=300

VI. INDICATORI DE RECUNOAŞTERE CONTAINER

Indicatori de recunoaştere container

Vă rog să îmi spuneţi ce culoare are containerul pentru…

• Cei mai mulţi respondenţi recunosc containerele după inscripţia asociată
• Majoritatea populaţiei nu a putut asocia corect culoarea containerului cu tipul de ambalaje căruia îi era destinat

VII. IMPORTANŢĂ ŞI SATISFACŢIE FAŢĂ DE SERVICIILE
DE COLECTARE SELECTIVĂ

1 = Deloc important / deloc satisfăcut

5 = Foarte important / foarte satisfăcut

Nivelul de satisfacţie este pozitiv, însă uşor inferior importanţei atribuite fiecărui aspect, atât pentru persoanele intervievate în gospodării, cât şi pentru cele chestionate la punctele de colectare

Rezultate exprimate în medii ale notelor acordate de respondenţi

Alţi factori care ar contribui la stimularea comportamentului de colectare

• 80% campanie de informare mai bună
• 72% educarea în şcoli
• 65% amenzi conform legislaţiei
• 34% reducerea taxei de salubritate

Precepţii privind importanţa… În încurajarea comportamentului de colecatre selectivă

VIII. PERCEPŢII PRIVIND FACTORII CARE AR ÎNCURAJA
COLECTAREA SELECTIVA

Ponderea persoanelor care cunosc nivelul taxei de salubritate

IX. PERCEPŢII PRIVIND ACORDAREA STIMULENTELOR
FINANCIARE PENTRU COLECTAREA SELECTIVĂ

Preferinţe pentru depunerea selectivă a ambalajelor-gospodării

Preferinţe pentru depunerea selectivă a ambalajelor-gospodării

X. SE DEPUN CORECT DEŞEURILE DE AMBALAJE?
Observaţie la punctul de colectare

Respondentul a depus în containerul pentru plastic…

Respondentul a depus în containerul pentru hârtie…

Respondentul a depus în containerul pentru sticlă…

31% au depus alte deşeuri în containerul pentru hârtie

9% au depus alte deşeuri în containerul pentru sticlă

15% au depus alte deşeuri în containerul pentru plastic

XI. MĂSURAREA CANTITĂŢII DE DEŞEURI
GENERATE ÎN GOSPODĂRII - CANTITĂŢI TOTALE

Aceste cantităţi au fost calculate prin raportarea la numărul de gospodării din Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti, după cum urmează

• • gospodării formate din 1 sau 2 persoane (531700 gospodării),
  • gospodării formate 3 sau 4 persoane (440554 gospodării)

Număr total de gospodării (cu 1, 2, 3 sau 4 persoane) din Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti = 972254 gospodării

Cantităţile de deşeuri generate şi depuse separat au fost calculate pe o lună de zile (30 de zile)

Unitatea de măsură este tona

TOTAL

XII. CONCLUZII

• Populaţia urbană a României are o atitudine pozitivă faţă de reciclarea ambalajelor, indiferent de caracteristicile demografice sau sociale;

• Comportamentul efectiv de colectare selectivă se declanşează în prezenţa stimulilor - respectiv containere de colectare selectivă;

• În absenţa acestor stimuli se procedează la o colectare selectivă pentru reutilizare (sticle, borcane, pungi plastic, cutii plastic sau metal), pentru utilizarea în gospodărie sau transfer către alte locaţii (”la ţară”);

• Peste jumătate din populaţia intervievată nu consideră că selectarea deşeurilor este un efort prea mare; din acest motiv prezenţa stimulentelor financiare este percepută ca puţin importantă;

• Campaniile generale de informare au eficienţă dacă sunt însoţite şi de implantarea containerelor de colectare selectivă, semnalizarea lor şi menţinerea lor în stare de funcţionare.

colectare deseuri, colectare selectiva, programe de colectare selectiva, reciclare, reciclare deseuri, studiu IMAS, studiu IMAS reciclare, studiu reciclare si colectare deseuri

Comuna Şimnicul de Sus este învăluită într-un nor dens de cenuşă de fiecare dată când vântul este puternic. Localnicii spun că în ultima perioadă au început să resimtă din plin efectele poluării. Cel mai mult însă, oamenii se tem pentru sănătatea copiilor.

Medicii atrag atenţia că localnicii se pot îmbolnăvi serios.

“Cazurile de bronhopatii de bronşite, astm alergic au devenit mult mai frecvente, iar ce este alarmant este faptul că devin tot mai mulţi cu alergii, pot ajunge şi la TBC”, a precizat Mirela Păunescu, medic de familie, comuna Simnic.

Societăţile de la care vine cenuşa au instalaţii de filtrare, însă acestea nu sunt puse în funcţiune, din cauza costurilor ridicate.

Sursa: Realitatea TV

dolj, poluare, simnicul de sus

Poluarea apelor poate fi naturală sau artificială. Poluarea naturală se datorează surselor de poluare naturale şi se produce în urma interacţiei apei cu atmosfera, când are loc o dizolvare a gazelor existente în aceasta, cu litosfera, când se produce dizolvarea rocilor solubile şi cu organismele vii din apă. Poluarea artificială se datorează surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, nămolurilor, reziduurilor, navigaţiei etc. Se poate vorbi şi despre poluare controlată şi necontrolată. Poluarea controlată (organizată) se referă la poluarea datorată apelor uzate transportate prin reţeaua de canalizare şi evacuate în anumite puncte stabilite prin proiecte.

Poluarea necontrolată (neorganizată) provine din surse de poluare care ajung în emisari pe cale naturală, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie.
Poluarea normală şi accidentală reprezintă categorii de impurificare folosite pentru a defini grupuri de surse de ape uzate. Poluarea normală provine din surse de poluare cunoscute, colectate şi transportate prin reţeaua de canalizare la staţia de epurare sau direct în receptor. Poluarea accidentală apare, de exemplu, ca urmare a dereglării unor procese industriale, când cantităţi mari (anormale) de substanţe nocive ajung în reţeaua de canalizare sau, ca urmare a defectării unor obiective din staţia de preepurare sau epurare.

Se mai poate vorbi şi despre poluare primară şi secundară. Poluarea primară apare, de exemplu, în urma depunerii substanţelor în suspensie din apele uzate, evacuate într-un receptor, pe patul acesteia. Poluarea secundară apare, de exemplu, imediat ce gazele rezultate în urma fermentării materiilor organice depuse din substanţele în suspensie antrenează restul de suspensii şi le aduce la suprafaţa apei, de unde sunt apoi transportate în aval de curentul de apă.

Sursa: Facultate RegieLive

echilibru ecologic, poluarea apei

Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite, in mare parte azot (78%) si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon, dioxid de carbon, heliu si neon. Toate acestea sunt gaze neutre, adica nu intra in reactie cu alte substante. Mai exista urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum si gaze nocive, fum, sare, praf si cenusa vulcanica.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de sera, incalzirea globala, poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.

In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.

Efectul de sera:

Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamantului. Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece inat ar ingheta oceanele iar oamenii, animalele si plantele ar muri.

Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera, atunci este retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald. Din acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad.

Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua, si dupa toate asteptarile, pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade celsius.

Dupa unele estimari, in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat, in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf, rezultate din procesele industriale. Din aceasta cauza, numarul celor care de afectiuni toracice-pulmonare, in special in randul copiilor si al batranilor, este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere. Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.

Gauri in stratul de ozon:

Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui. Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosirea hidrocarburilor clorinate, fluorinate in flacoane cu aerosoli, frigidere, detergenti si polistiroli, aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera. Pe masura ce se ridica, se descompun, formandu-se cloridioni, care ataca si distrug stratul de ozon.

Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oarea in anul 1985 de catre oamenii de stiinta care lucrau in Antarctica, in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratul de ozon. Cercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale Globului, crescand nivelul radiatiilor nocive. Din nefericire in anul 1995 s-a observat ca si in zona Arcticii si a Europei de N s-au format gauri in stratul de ozon.

Ploi acide:

Ploaia acida se formeaza atunci cand dioxidul de sulf sau oxizii de azot, ambele rezultate ale poluarii industriale, se amesteca in atmosfera cu aburii de apa. Ploaia acida distruge plantele si animalele. Paduri intregi au disparut din cauza ploilor acide. Mai rau este daca aceste ploi acide ajung in lacuri sau rauri care le duc la distanta, omorand si cele mai mici organisme. Dupa estimarea oamenilor de stiinta pana in anul 2001 vor fi doar in Statele Unite si in Canda 50.000 lacuri moarte biologic.

Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate decat sa dauneze Pamantului.
Din cauza incalzirii globale, va creste nivelul marilor, regiunile situate mai jos fiind inghitite de apa. Este de asteptat ca apa sa inghita orasele Londra sau New York. Poluarea resurselor de apa poate atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii, aparitia unor boli grave si moartea. Sunt modificate si raporturile repartizarii precipitatiilor: regiuni intregi pot fi secate complet, ducand la foamete si la pierderea multor vieti omenesti.

In 1995 in Marea Britanie dintre copii sub 18 ani, fiecare al saptelea a suferit de astm. Inflamatia alveolelor pulmonare produce dificultati respiratorii si senzatii de sufocare.

Inca nu este dovedit faptul ca aceasta afectiune ar fi produsa de poluarea aerului, dar un lucru este sigur: poluarea agraveaza simptomele. Principalii vinovati sunt gazele de esapament si gazele formate sub efectul radiatiilor solare din produsele arderii combustibililor.

Siropurile si inhalatiile curative amelioreaza accesele, medicatia preventiva, este eficienta, dar cercetarile continua in directia stoparii acestor afectiuni, care a luat proportii ingrijoratoare.

In zilele noastre atentia este orientata din ce in ce mai mult spre problemele de mediu; multe dintre guverne iau in considerare subiectele verzi. In intreaga lume pastrarea resurselor energetice este o problema acuta.

In intreaga lume sunt pornite campanii care incearca sa convinga guvernele sa renunte la distrugerea padurilor ecuatoriale. Populatia contribuie la aceste campanii, prin faptul ca nu mai cumpara produse fabricate din lemn tropical, reducand oarecum cererea pentru acesta. Sunt tari care ajuta la restabilirea echilibrului; prin plantarea de arbori tineri.

Un lucru e sigur: in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat. Freonii au fost scosi din procesele industriale si au fost inlocuiti cu alte substante.

Atmosfera este insa un pericol, ca urmare este in pericol intregul mediu de viata. Este nevoie de un control riguros si de masuri radicale pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur.

Sursa: Referat.ro

atmosfera, poluarea aerului, robleme de mediu

Sinistru este ca rezidurile acopera tot: case, mobile si chiar farfuriile cu mancare ale localnicilor.

Specialistii nu au solutii. Ei spun ca au nevoie de un sistem special de stropit care sa impiedice acest colb toxic sa se ridice in aer. Sistemul ar costa insa citeva sute de mii de lei noi.

Situatia dateaza din 2006. Statul n-a alocat pana acum bani pentru ca fabrica parasita sa intre in conservare.

Sursa: Stirile PRO TV

moldova noua, poluare, praf

Vizibilitatea a scăzut la mai puţin de 100 de metri în anumite regiuni. Multe autostrăzi au fost închise, iar unele zboruri au fost anulate. Autorităţile sanitare locale au cerut populaţiei să nu iasă din casă.

Oamenii de ştiinţă au spus că furtunile de nisip din China s-au înmulţit din cauza despăduririi intense.

Sursa: Evenimentul Zilei

china, poluare, praf

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) pun această creştere pe seama importurilor de peşte, tot mai mari de la an la an.

Potrivit MAPDR, apariţia spe­ciilor din import pe piaţa românească a determinat, pe lângă creşterea cererii de peşte şi de produse din peşte, şi o schimbare a atitudinii consumatorului. Românii au început să îşi îndrepte atenţia către noi specii de peşte şi forme de prezentare: filetat, decapitat sau eviscerat.

Totuşi, în ciuda promovării beneficiilor pe care carnea de peşte o are asupra sănătăţii umane, românii nu pot fi consideraţi mari consumatori de vietăţi acvatice atâta vreme cât un european mănâncă, în medie, pe an, peste 20 kilograme de peşte.Unul dintre motive este preţul ridicat la care acesta este comercializat.

Un kilogram de peşte autohton constă uneori mai mult decât cel de import. În supermarketurile româneşti, un kilogram de somn african costă 17 lei, în timp ce un kilogram de somn românesc poate ajunge şi la 37 de lei. Crapul din Dunăre file costă în jur de 50 de lei.

Cantitatea de peşte produsă însă în România nu acoperă decât puţin peste 15 % din consum, restul fiind suplinit prin importuri. România a importat anul trecut peste 70.000 tone de peşte, mai mult decât cu un an în urmă. Datele MAPDR arată că peste 90 % din totalul importurilor îl reprezintă peştele congelat, apoi semiconservele sau conservele din peşte, fileurile şi peştele viu.

Pescuitul comercial, în declin

În materie de peşte, importurile fac legea în România, deşi potenţialul piscicol al ţării este deosebit de important. România este o ţară cu mari resurse de apă, iar activităţile de pescuit se desfăşoară oriunde există luciu de apă (lacuri sau râuri), inclusiv pe Dunăre.

În plus, avem Delta Dunării şi Litoralul Mării Negre, surse considerabile de peşte.Producţia internă s-a situat însă anul trecut la aproape 16.000 de tone, cea mai mare parte din această cantitate fiind obţinută din acvacultură (12.000 de tone), restul fiind reprezentat de pescuitul industrial. Acvacultura este dezvoltată pe teritorul ţării în iazurile artificiale şi în cele naturale, iar pescuitul de captură este practicat în apele interne, în Delta Dunării şi în Marea Neagră.

Anul trecut, ţara noastră a obţinut numai 3.500 tone de peşte din pescuit comercial, iar la Marea Neagră românii au scos doar 450 de tone.Producţia la mare a scăzut constant în ultimii ani. Dacă în 2005 obţineam peste 2.000 de tone, un an mai târziu aceasta s-a diminuat cu aproape 1.500 tone.

Întrebaţi dacă populaţia de peşte din apele româneşti s-a redus de-a lungul anilor, reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Agricultură ne-au spus că instituţia nu deţine date statistice care să ateste starea resurselor acvatice vii din România, dar că cercetarea în acest sens va fi susţinută din fondurile europene pentru pescuit.

Poluarea apelor ucide peştii

Poluarea apelor de suprafaţă este unul dintre motivele pentru care peştele a dispărut de pe anumite porţiuni ale râurilor. Deşi industria nu mai este un factor major de poluare a râurilor şi a lacurilor, lipsa staţiilor de epurare din oraşe a făcut ca pe anumite cursuri de apă să nu mai existe populaţie piscicolă.

De exemplu, în perimetrul de deversare a apelor uzate în Dâmboviţa, peştele nu mai vieţuieşte demult. Dar, potrivit Administraţiei Naţionale „Apele Române”, până la sfârşitul anului viitor, oraşele mari, cu peste 100.000 de locuitori echivalenţi, vor avea staţii de epurare cu treaptă terţiară.

Mihail Fâcă, şeful Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, declara într-un interviu pentru „Adevărul” că, din cauza poluării, păstrăvul şi lipanul sunt specii pe cale de dispariţie. „Sunt un pescar pasionat de păstrăv şi lipan, dar am ajuns în situaţia în care acest hobby mă costă foarte mult, deoarece nu mai pot pescui în apele din România şi sunt nevoit să pescuiesc în străinătate”, spunea Mihail Fâcă.

Un alt motiv pentru care o mare cantitate de peşte dispare este incapacitatea autorităţilor de a gestiona problema braconajului, mai ales cel practicat în Delta Dunării. În plus, în anii din urmă, inundaţiile produse în România au distrus multe crescătorii piscicole, chiar în zonele de munte, unde viiturile au ras pur şi simplu păstrăvăriile de pe suprafaţa pământului.

Se importă masiv macrou şi hering

Dacă v-aţi întrebat vreodată de unde provine somonul afumat din salata servită la vreun restaurant cu specific italian din ţară, acesta îşi poate avea originile chiar în apele Italiei. Sau ale Suediei. Capturat şi din apele dulci româneşti, crapul vândut în supermarket poate proveni şi din Ungaria, Cehia sau Polonia.

Aceasta din urmă furnizează României şi păstrăv, ton, macrou, hering sau sardine. Românii mănâncă macrou şi din SUA şi din Peru. Potrivit MAPDR, cele mai mari cantităţi de peşte importat sunt din speciile macrou şi hering. O parte din peştele file, proaspăt, refrigerat sau congelat provine din Vietnam şi din China.

Sursa: Adevarul

braconaj, pescuit excesiv, poluarea apelor