Luni

Protecţia mediului în Groenlanda

Comenteaza Mai 4, 2009 – 10:51 am | Comenteaza pe Forum | Trimite prin Y!M | Trimite prin email | Tipareste |

Danemarca are o tradiţie veche în protecţia mediului în Arctica. Colaborarea cu Groenlanda este o parte a acestei tradiţii şi a fost întotdeauna o prioritate. Problemele de mediu în Arctica şi Groenlanda nu au apărut doar din poluarea adusă de alte ţări (vântul şi curentii oceanici aduc substanţe periculoase ce pot afecta oamenii şi animalele din zonă), ci s-a relevat că atât Groenlanda, cât şi Arctica îşi creează probleme de mediu. Tehnologiile moderne de vânătoare şi creşterea populaţiei pun presiune pe populaţiile de peşti, păsări şi mamifere. Stilul de viaţă modern aduce probleme legate de deşeuri, consum ridicat de energie ce duc la riscul crescut de poluare.

Prin programul de asistenţă Dancea, Ministerul Mediului şi Energiei susţine un număr mare de proiecte legate de natură şi mediu în Groenlanda.
Proiectele Dancea reprezintă un element substanţial şi orientat pe practică al cooperării dintre Danemarca şi Groenlanda în ceea ce priveşte protecţia naturii şi a mediului. Elementele principale ale acestei strategii includ protecţia populaţiei, acceptarea folosirii sustenabile a resurselor naturale care să corespundă cerinţelor culturale şi monitorizarea mediului arctic cu scopul de a elimina poluarea în zonă. Există trei zone de interes : proiecte care să întărească expertiza în Groenlanda în ceea ce priveşte protecţia mediului şi a naturii, scheme concrete cum ar fi introducerea managementului deşeurilor şi nu în ultimul rând, informarea populaţiei si printarea de materiale educaţionale cu privire la protecţia mediului. Însă, explorând situaţia reală din Groenlanda, apar probleme de detaliu la care nu s-au găsit încă rezolvări. De exemplu s-au ivit discuţii asupra dreptului de a vâna balenele beluga. În Groenlanda, oricine are dreptul de a vâna aceste balene. Polemicile care au apărut incearcă să răspundă la întrebarea : vânătorii de ocazie ar trebui să vâneze în continuare, având în vedere că o mare parte a populaţiei trăieşte doar din această ocupaţie ? În momentul de faţă se negociază numărul de specimene care se poate vâna şi se preconizează că se va decide să se vâneze 400 pe an, jumătate din vânatul anual de până acum.

Pe de altă parte, se fac şi studii amănunţite ce presupun implicarea directă a specialiştilor. De exemplu, în mijlocul celui mai mare parc naţional din lume, lângă Zackenberg, există un post de cercetare într-un fost post de vânătoare, ce are ca scop studierea efectelor schimbării climei. Postul de cercetare îşi desfăşoară activitatea în fiecare an între 1 iunie şi 1 septembrie, deoarece zona unde este localizată este imposibil de locuit sau de părăsit pe timpul iernii. Factorul decisiv în studii este zăpada. Stratul acesteia determină multe elemente, cum ar fi : cât de groasă va fi gheţa în fiord, când răsar florile, etc.

Rezultatele acestor studii arată că vegetaţia nu este afectată numai de mărirea teritoriului ocupat de oameni, iar animalele nu sunt în pericol doar din cauza vânătorii. Există şi alte cauze mai puţin vizibile, însă la fel de periculoase. De exemplu prin studierea lichenilor s-a observat efectul subţierii stratului de ozon, radiaţiile UV fiind mult mai puternice la poli decât în restul planetei. Efectul afectează vegetaţia constituită în mare parte din licheni, însă nu într-atât încât să pună în pericol populaţia de reni din zonă. Specialiştii sunt îngrijoraţi de efectele pe care le pot avea asupra vederii oamenilor. Primăvara se pare că razele UV sunt mai puternice şi mai nocive şi pot afecta vederea persoanelor care se duc la vânătoare de foci.

De asemenea prin lanţul trofic la care participă şi oamenii în calitate de consumatori finali se transmit substanţele cu care au fost poluate apele şi care afectează organismele care le consumă. De exemplu: masa principală a focilor este constituită din peşti. Dacă aceştia sunt infestaţi cu aceste substanţe, afectează şi masa de grăsime a acestora. Urşii polari consumă numai grăsimea focilor şi în acest fel substanţele nocive ajung în organismul acestora. Cum focile reprezintă masa principală a oamenilor în anumite zone, şi aceştia din urmă intră în contact cu substanţele poluante.

Aceste studii sunt realizate periodic, fiind studiate şi urmărite efectele încălzirii globale, a poluanţilor din aer şi mediu şi căutându-se permanent soluţii pentru evitarea situaţiilor menţionate anterior. Locuitorii şi cercetătorii din zona Arctică sunt primii care pot da un semnal de alarmă deoarece efectele sunt mai vizibile şi cu un impact mai mare. De exemplu creşterea cu un grad Celsius la ecuator nu afectează mediul într-atât de mult pe cât îl afectează în Groenlanda.

Este necesar să învăţăm din studiile prezentate de alţii pentru că noi şi cei care ne urmează vom avea de suferit de pe urma inconştienţei umane. Un sfat binevenit pentru orice locuitor al planetei este să o protejeze în aceeaşi măsură în care are grijă de propria sănătate, pentru că la un anumit nivel putem spune că cele două sunt echivalente.

groenlanda, probleme de mediu, proiect dancea, protectia naturii